ANTONIO MARTINEZ DE UBEDA – POET AL CREDINŢEI
ANTONIO MARTINEZ DE UBEDA - POET AL CREDINŢEI
de Florin Contrea
Prin intermediul internetului am aflat de existenţa operei unui poet important. Antonio Martinez de Ubeda Limdem Amdeu ce scrie pe una din reţelele literare la care am acces, versuri ample, în stil clasic - în fond, - şi modern, - ca stil. Biografia sa ar putea umple un roman fluviu cât Amazonul. Nu eu sunt chemat să o analizez. Dar, pot vorbi în general despre teme generoase, despre un ideal spiritual elevat şi despre o suprarealitate care transcende cotidianul.
Autorul este născut în 1954 în provincia spaniolă Jaen, este scriitor, poet şi periodist, actualmente locuieşte în Barcelona. Înţeleg din scrisul său că are preocupări intense de ordin spiritual.
De-a lungul timpului am avut ocazia să citesc poeme de largă respiraţie care se adresează unui public imens. Privind o pagină dintr-un poem vast dedicat unor versete scrie cândva de mine, - la început am fost impresionat, apoi am încercat să înţeleg texte în care cuvinte din limba spaniolă stau bine alături de cele englezeşti, franţuzeşti sau germane. Dacă pe un segment de frază înţelesul pare a fi mai dificil, cum se întâmplă deseori în literatura postmodernistă, - când lectura avansează, sensul general devine mereu mai clar, mereu mai limpede.
Este motivul care m-a determinat, la un moment dat, să încerc traducerea poemului Sonet la Biblie - din limba spaniolă în limba română, cu rezultate, sper eu, notabile.
Acum mi se oferă ocazia să scriu câteva cuvinte despre câteva din ultimele creaţii literare ale acestui autor. Am ales, din poemul pomenit anterior: Versos a Florin Contrea - câteva versuri pe care le consider esenţiale:
„Europeas lineas con pensamientos de rios
Embrazados en afluentes al mar,
Con sonar de gorjeos sin alta mar
En la paz de abedules de color y brios".
Pentru început insist asupra senzaţiei de măreţie, de grandoare, pe care o implică imaginea artistică în care parcă vezi din înălţimea Cosmosului curgerea maiestuoasă şi lentă a marilor fluvii sud-americane. Nu departe, râurile tumultuoase se îmbrăţişează pentru a se uni în miraculoasa cascadă Iguazu, care - se pare - este cea mai grandioasă de pe Mapamond. Mai reţin ideea generoasă a „gândirilor unite ale râurilor" care sugerează desfăşurarea fără limite a versurilor care se desfăşoară pe paginile de pe site.
Mă mai emoţionează ideea „destinului unic" pe care-l au poeţii lumii, în efortul lor de a spori armonia şi idealul de care este atâta nevoie în existenţa actuală:
„Que a poetas juntos les hace remar
Con destino unico como jugar de criso..."
Nu se intenţionează în aceste câteva modeste rânduri - a trece în revistă, măcar fragmentar - varietatea tematică şi stilistică a acestei creaţii de excepţie. Într-una din cele mai recente contribuţii:Eternal scop/Scris pentru 1983 - Sonet I - pot exemplifica aici:
„VOY WALKING cu aripi LIGHT
JOY de creştin în locul meu,
Pentru carnea mea este teren în tot acest
Şi - mă văd în noaptea DO frontiere
EXTINSA JUST SPRINGS"
Apare aici ideea creştinătăţii - de care aparţine şi care defineşte tematic centralitatea ideatică a acestei poezii. Nu este indiferent pentru cititor ce anume credinţă promovează poetul. Acest lucru este important mai ales acum, în secolul 21 - când modalitatea de a gândi ateistă consumeristă şi individualistă are tendinţa de a deveni din ce în ce mai puternică în peisajul literar şi comercial contemporan.
Personalitatea poetului este şi mai complexă. Sufletul său puternic este încercat de multe şi adânci trăiri, care se reflectă în ceea ce gândeşte şi simte fiecare cititor care are parte de o viaţă plenară. Şi astfel poezia dobândeşte şi o calitate afectivă care implică multă căldură, multă bucurie de a trăi, dar şi multă luptă interioară:
„Focul iubirii să fiu sincer
Cum este prevăzut o cupă de vulcan
Fie un cuvânt de decizii de grâu - erele
Şi este My Soul Rebel şi nu pot
Asculta, Horror în ochi SOFT
Coji de NI din inima omului..."
Ceea ce înţelege criticul din aceste cuvinte, şi mai ales, de dincolo de aceste cuvinte, este faptul că realiatea este văzută şi interpretată în complexitatea sa, iar aceasta conţine şi frumuseţe, şi durere, şi extaz şi suferinţă.
„De asemenea a lua CLEAR şi furie -
UNE cultivare DA BROTHER lut."
Cultivarea, dacă înţeleg bine sensul cuvântului - promovarea frăţietătii cu FRATELE de lut, care poate fi oricare dintre oamenii de pe pământ, care este prevăzut cu gânduri şi sentimente cu care aspiră spre ideal.
Dar, dincolo de aceste aspecte, trebuie menţionat din nou, faptul că dincolo de orice, Marele Creator al Lumii, Bunul Dumnezeu este cel căruia i se dedică toate omagiile, toată gloria şi toată recunoştinţa LUMII:
„Este esenţa mea, o credinţa a lui Dumnezeu ca MIRA
Vopsirea O IUBIRE alb şi aur
RETURN TO în chinurile de pe o pajişte mare"
Cu aceste cuvinte ale versurilor - care motivează şi explică titlul modestului meu articol, - închei cu ideea că cititorul va aprecia atât efortul criticului, cât şi al autorului de care ne ocupăm.
